Mandat de arestare european

Mandatul european de arestare („MEA”) constituie o procedură judiciară simplificată de predare transfrontalieră în scopul derulării urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Un mandat de arestare emis de o autoritate judiciară a unei țări din UE este valabil pe întreg teritoriul UE. Mandatul european de arestare este operațional de la 1 ianuarie 2004. Acesta a înlocuit procedurile de extrădare lungi care existau anterior între țările UE.

Mandatul reprezintă o cerere pe care o face o autoritate judiciară dintr-o țară UE în scopul arestării unei persoane într-o altă țară membră și predării acesteia pentru urmărirea penală sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate ori a unui ordin de reținere emis în prima țară. Mecanismul se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești. Este operațional în toate țările UE.Acesta funcționează prin contacte directe între autoritățile judiciare

Prin ce se deosebește Mandatul de arestare european de extrădarea obișnuită?

Termene stricte
Țara în care a fost arestată persoana trebuie să ia o decizie definitivă cu privire la executarea mandatului european de arestare în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei.
Dacă persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie să fie luată într-un termen de 10 zile.
Persoana căutată trebuie predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate, și cel târziu în termen de 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

Verificarea dublei incriminări nu mai reprezintă o cerință în cazul a 32 de categorii de infracțiuni.Pentru 32 de categorii de infracțiuni nu se efectuează nicio verificare a incriminării faptei ca infracțiune în ambele țări. Singura cerință este ca aceasta să fie pasibilă de o pedeapsă maximă de cel puțin 3 ani de închisoare în țara emitentă.Pentru celelalte infracțiuni, predarea poate fi condiționată de incriminarea faptei în țara de executare.

Predarea cetățenilor

Țările UE nu mai pot refuza să își predea propriii cetățeni, cu excepția cazului în care preiau obligațiile legate de executarea pedepsei cu închisoarea de către persoana căutată.

Garanții: Țara care execută M.E.A poate solicita unele garanții, de exemplu, că

:a)-dupa după o anumită perioadă, persoana va avea dreptul să solicite revizuirea pedepsei, în cazul în care pedeapsa aplicată este închisoarea pe viață;

b. persoana căutată poate executa restul de pedeapsă cu închisoarea în țara de executare, în cazul în care este cetățean sau rezident al țării respective.

Număr limitat de motive de refuz al executării
O țară nu poate refuza predarea persoanei căutate decât în cazul în care se aplică unul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz:
Motive obligatorii

  • persoana a fost deja judecată pentru aceeași infracțiune (ne bis in idem)
  • persoana este minoră (nu a atins vârsta răspunderii penale în țara de executare)
  • amnistia (țara de executare ar fi putut să urmărească penal persoana în cauză, însă infracțiunea face obiectul unei amnistii în acea țară).

Motive facultative, de exemplu:

  • lipsa dublei incriminări pentru alte infracțiuni decât cele 32 menționate la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru privind MEA
  • competența teritorială
  • proceduri penale pendinte în țara de executare
  • termene de prescripție etc.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *